Sumanul este o piesa de port popular avand o traditie foarte veche in imbracamintea autohtona care se poarta obisnuit in sezonul friguros de iarna, atat de catre femei, cat si de barbati. Sumanul este o haina taraneasca lunga, confectionata din panura sau din tesatura cu acelasi nume. Etimologic, cuvantul provine din bulgarescul sukman. Pivele de batut sumane existente in comuna, dar si in intreaga zona, sunt dovezi incontestabile ca, la acea data, materialul pentru confectionarea sumanelor se producea in cantitate destul de mare.

Sumanul, ca postav, se tesea din lana de oaie de diferite calitati, alese dupa varsta si rasa animalelor. Dupa varsta: a) din lana de miel, numit si suman de mite; b) din lana de carlan (miel la a doua tunsoare), numit si suman de noaten si c) din lana de oaie, care uneori ramanea in culoarea sa naturala, brumarie sau laie, sau din lana neagra. Dupa rasa oilor, in sat se confectionau sumane mai ales din lana turcana si mai putin din cea tigaie. De cele mai multe ori, lana pentru sumane se vopsea cu substante vegetale, in culoare neagra, dintr-un amestec de scoarta de arin, sovarf, iar pentru fixarea culorii se folosea calacanul (piatra vanata). Culoarea maro se scotea din cojile de nuci. Dupa tesutul materialului urma batutul la piua, unde se bateau timp de 24 de ore, uneori mai mult. La batut, stofa scadea in lungime si latime. Stofa pentru sumane era dusa la piua in Fundu Moldovei sau la Benea, ori Campulung la piua lui Nemtan.

Sumanul traditional se croia in clini, ca sa fie larg. Acesti clini se mai numeau si falduri. Croiul unui suman depindea de marimea persoanei ce urma sa-l poarte, din 5.5 m pana la 6-7 m de tesatura. Partile componente ale unui suman erau: stanii, dinaintii, faldurile, pavele, manecile si ciupagul sau gulerul, mai lat.

Sumanele de sarbatoare sunt bogat ornamentate si erau purtate, in special in zilele Craciunului. In ornamentica sumanelor predomina monocromia, culoarea frecventa fiind neagra cu care se vopseau snururile numite saraduri. Saradurile erau confectionate de persoane anumite, iar aplicarea lor in ornamentarea sumanelor era facuta de femei specializate in aceasta operatiune. Sumanul cernit (vopsit in negru) era saraduit cu ornamente vegetale florale.