In Nereju au mai ramas doar trei mesteri care mai stiu tainele mastilor mortii din vremea dacilor si secretele confectionarii vaselor din lemn. Asemenea indienilor americani care au disparut si odata cu ei si indeletnicirile si mestesugurile civilizatiei lor, asa dispare putin cite putin din zestrea poporului vrancean. In Nereju mai sint doar trei ultimi mesteri populari, doi sint la o virsta foarte inaintata, iar cel mai tanar vrea sa se lase de meserie si sa plece la munca in strainatate, unde se cistiga mai bine. Cei trei mesteri sunt ultimii cunoscatori ai tainelor fabricarii faimoaselor masti din vremea dacilor. Unul din cei trei, inca in viata, este Pavel Staruiala. Este singurul din Vrancea care stie arta dogariei mici. Bota pentru apa sau coferul din lemn “cu care se duc babele sa ia aghiazma”, cum spune razand batrinul Pavel, sunt lucruri care se fac cu migala si putini sunt tinerii care se incumeta sa le lucreze, mai ales daca nu prea castiga bani.

Copiii mei se ocupa cu altceva, cu exploatarea lemnului, dar eu i-am crescut din vinzarea vaselor din lemn. Ei acum imi spun ca vor sa faca bani, nu sa stea ca mine in atelier si sa traga la randea”, ne-a spus Pavel Staruiala. Batrinul povesteste ca lucreaza in lemn de la virsta de 15 ani. “Tata a murit in razboi, nu am avut de la cine sa invat, dar am furat meseria de la altii. Acum am 82 de ani si nu mai am puterea sa lucrez in dogarie, cum faceam odata”, a mai spus batrinul.

Mesterii mastilor infricosatoare de la Nereju

Unul din cei doi mesteri care confectioneaza masti funerare vrea sa se lase de meserie. Al doilea ultim “mohican” al folclorului vrancean este Serban Tertiu din Nereju. A invatat sa faca masti de la tatal sau, Pavel Tertiu, care a inchis ochii in anul 1982, la virsta de 82 de ani. Mesterul Serban Tertiu este cunoscut in toata tara, dar si peste hotare pentru mastile pe care le confectioneaza. “Sint o traditie din vremea dacilor si se foloseau la priveghiul mortilor, ca sa alunge spiritele rele si sa insoteasca sufletul celui decedat dincolo de tarimul celor morti.

Am 24 de elevi de la Scoala de Arte pe care ii invat sa faca aceste masti si sper sa duca mai departe mestesugul”, ne-a spus Serban Tertiu. Al treilea si cel mai tinar este Pavel Lupascu, un mester al mastilor si instrumentelor de fluierat. La cei 47 de ani ai sai deja nu mai vrea sa lucreze aceste obiecte traditionale rare. “De cind cu criza asta nu se mai vinde mai nimic. Inainte faceam de nu puteam lucra, cata comanda aveam. Acum nici 10-15% din ce vindeam in anii trecuti nu mai vand.

Daca o sa continue si nu o sa fim ajutati ca mesteri populari, ma duc in alta tara, cu mainile mele pot fi si sudor si mecanic, fac orice”, ne-a spus mesterul traditional Pavel Lupascu. Se stie deja ca multe din costumele populare din Vrancea au fost vindute peste hotare si acum fac parte din colectiile private ale unor straini. Disparitia acestor ultimi mesteri va insemna pierderea indelentnicirilor unei civilizatii care s-a nascut si a evoluat in aceasta Tara a Vrancei.